Zâmbeşte-mi,soare!

Am simţit din nou iarba,soarele jucându-se pe pielea mea nebronzată..E magnific!Soare,rămâi aici..îmbrăţişează-mă şi fă-mă să zâmbesc!

Tu...

Azi mi-am dat seama cât de imatur eşti..cât de "la fel" ca tot ce mă înconjoară.Şi să ştii că asta n-o să ţi-o iert!
De unde atâta vulgaritate?De ce ţii morţiş să mă faci să regret că te-am iubit?Aşa ceva nu se face!Sau cel puţin nu de către tine..Aaa..Sau stai..Sigur vorbim despre acelaşi "tu"?Spui că eşti neschimbat..ciudat!Extrem de ciudat..asta înseamnă că eu m-am schimbat?Ştii că ai dreptate?M-am schimbat,defapt nu eu.. modul în care te privesc pe tine s-a schimbat..Şi crede-mă că de asta mi-a fost frică încă de atunci,mi-era frică ca nu cumva să nu te mai văd "aşa"..Dar tu m-ai obligat să mi te îndepărtez.Şi nici nu m-ai întrebat dacă mă durea,ai fost atât de crud!
Nu înteleg de ce încerci să mă faci geloasă acum.Şi mai ales de ce cu ea..?Doar pentru că ştii că suntem prietene şi că aşa mă va durea mai tare?Bine gândit..dar ştii..mă faci să râd..Nu observi că acum cazi?Nu simţi vântul răsunându-ţi în minte?Hai ,"nesuferitule",ştiu că îl simţi!Aaa..nu-ţi pasă.Păi bine dragule,atunci de ce te mai agiţi?Să înteleg că atât de mult îţi face bine să sufăr eu încât îmi acorzi atâta "atenţie"?Sunt impresionată..Şi ce privire..te uiţi prin mine!Ciudat..privirea asta e de-a dreptul "adâncă" dar nu mă "atinge" deloc..mă străpunge dar nu mă doare..păcat!Ştiu cât te străduieşti..probabil că nu-ţi e nici ţie uşor să "acţionezi" astfel încât să pară că nu faci defapt nimic..Eşti complicat..recunosc ..mă depăşeşte felul tău de a fi..Da ştiu!Tocmai ţi-am gâdilat orgoliul..îmi pare bine!Măcar atâta satisfacţie să-ţi dau..
Mereu ai avut dreptate..

Se spune că ploaia-i mai rece..

Aş vrea să mai pot iubi ca atunci
Aş vrea să simt din nou
Aş vrea să zâmbesc
Aş vrea să urlu de fericire
Aş vrea să am în ochii cui privi
Aş vrea să am în braţele cui să ma adăpostesc de frig
Aş vrea să am o mână în care mâna mea să se simtă "acasă"
Aş vrea să am pe cine să iert
Aş vrea să plâng,să vreau să plec şi să fiu oprită
Aş vrea să mă încrunt şi să mi se readucă zâmbetul pe chip
Aş vrea să am cu cine să împart picăturile de ploaie care se lovesc de geamul meu
Aş vrea să ştiu că cineva ma iubeşte,nu "cel mai mult",ci doar "mult"
Aş vrea să mă trezesc şi să nu am motive să fiu tristă
Aş vrea să adorm mereu cu zâmbetul pe buze şi cu buzele cuiva în minte
Aş vrea ca soarele să nu mă mai găsească singură
Aş vrea să ajung să nu mai am ce altceva să îmi mai doresc
Dar plouă..

Atât de dor..

Ştii oare cât de dor îmi e de tine?
Da,încă mi-e dor..şi plouă..
Oare soarele s-a ascuns pentru că nu mai eşti lângă mine?
Azi mi-a fost grozav de dor de tine..parcă te vedeam mişcându-te lângă mine şi îmi zâmbeai..
Da,tu!
Tu cel care mă iubeşte "cel mai mult",tu nesuferitul meu..acelaşi "tu"..
Aş da orice să mă mai priveşti o dată aşa cum obişnuiai să o faci..
Spui că îţi cer mult?
Dar dragul meu,cu mine cum rămâne?
Pe mine cui mă laşi când tu ştii prea bine că nu pot lăsa pe altcineva să se apropie de mine?
Am rămas doar a ta..

Frântură de "Noi"

"-Pupă-mă!
-Pupă-mă şi tu!..Mă iubeşti mult,nu?
-Da.Cel mai mult.."


Acum realizez că aş fi preferat să mă iubeşti "mult"..Nu" cel mai mult "! De unde să ştiu eu cât îi iubeşti tu pe alţii ca să-mi pot da seama dacă acel " cel mai mult" este sau nu "mult"?

Doare..

De ce mai caut să privesc în urmă când nu am niciun indiciu că ce s-a întâmplat a fost real?
De ce continui să sper acum,când ochii tăi sunt doar o ferestră ce pentru mine s-a închis?
De ce să sufăr când tu râzi?
Să vibrez la fiecare apropiere deşi tu nu mă mai vezi?
Sunt sătulă să mai fiu prinsă în trecut..Am nevoie de o mână de care să mă prind,de o privire care să mă readucă la viaţă pentru că simt cum totul trece pe lângă mine..Sunt absentă..
Iar ţie ce-ţi pasă?Ce uşor îţi e ţie să pleci fără să spui măcar "Adio"..Ce uşor îţi e să zâmbeşti când şti că ai lăsat în urma ta un suflet pierdut..Cu câtă seninătate dai totul la o parte de parcă totul a fost în imaginaţia mea..
Puteai măcar să-mi spui că o să mă doară fiecare zâmbet,fiecare picătură de fericire..Dar ai plecat..Atât ai avut tu să-mi oferi..
Doare..

Simt!

Dezamăgită..Asta e tot ce pot spune despre starea mea de acum.Mă întreb de ce viaţa nu este acel ceva pur la care visam când eram mică..sunt prea multe minciuni,prea multe aparenţe înşelătoare.Astăzi nimeni şi nimic nu mai este ceea ce pare..de multe ori am impresia că nici eu nu mai sunt eu..Mă las prinsă în furtuna de legi nescrise ale lumii şi uit de propriile mele legi..uit de limitele şi principiile mele,uit să-mi mai ascult vocea interioară,uit să mă mai gândesc la faptul că de multe ori îmi fac singură rău.Ajung să cred că sunt ceea ce nu sunt,ajung să semăn din ce în ce mai mult cu lumea din jurul meu şi din ce în ce mai puţin cu mine.În ziua de astăzi nu te poţi exterioriza fară să pari slab,nu poţi iubi fără să pari vulnerabil..Ajung să neg sentimente,să-mi opresc gândurile în interior ..de ce? Dacă privesc în urmă răspunsul pare a fi nevoia de a nu mai suferi..Dar oare nu doare mai mult momentul în care punem seara capul pe pernă şi nu putem dormi pentru că ştim că tocmai a mai trecut o zi în care ne-am lăsat manevraţi de dorinţa de a părea puternici?Oare nu ne e dor să fim "noi",să plăngem cănd suntem trişti,să urlăm de fericire atunci când suntem cu adevarat fericiţi,să îmbrăţişăm atunci când dorim să protejăm,să iubim?Ba da,ne este dor.. dar de multe ori preferăm să rămânem închişi în noi,să trăim prin gânduri,visând la viaţa ce trece pe lângă noi,ce nu se opreşte în loc pentru suferinţa sau teama noastră.Eu ştiu că nu aşa vreau să trăiesc.Vreau să simt,nu să mimez sentimente..vreau să zâmbesc doar atunci când inima mea rade,să plâng atunci când sufăr,nu să mimez fericire..Sunt sătulă de superficialitate..superficialitatea din priviri,din gesturi,din iubire.Nu vreau să mai trăiesc superficial!Vreau să ating,să simt,să respir..să alerg,să obosesc,să adorm zâmbind..Şi toate astea să le fac din inimă,să fac totul pentru că "SIMT"!